Decretele preşedintelui

Vladimir Voronin este darnic la semnarea decretelor pentru conferirea înaltelor distincţii de stat (mai ales când vine vorba de interpreţi şi diplomaţi ruşi – n.r.). Pe parcursul celor aproape două mandate, actualul preşedinte al statului a semnat cu mână largă peste o sută de decrete pentru acordarea titlurilor „Maestru în Arte”, „Om Emerit”, „Ordinul de Onoare” şi a medaliilor „Meritul Civic” şi „Meritul Militar”. În ultimii şase ani, de aceste decoraţii au beneficiat mai mulţi oameni de artă şi diplomaţi din Ucraina, Germania, SUA, Marea Britanie. Evident cele mai multe dintre ele au fost acordate unor personalităţi din Federaţia Rusă. Şi nicio distincţie de stat pentru oamenii de seamă din România.

Recordul lui Voronin

La începutul lunii noiembrie, anul curent, Vladimir Voronin semna cu mare satisfacţie decretul de conferire a titlul onorific  „Maestru în Artă” interpretului rus Lev Leşcenko. Cu doar o săptămână înainte de asta (la 30 octombrie – n.r.), preşedintele a conferit aceeaşi distincţie unui alt cântăreţ rus, Renat Ibraghimov. Iar la mijlocul lunii octombrie curent, şeful statului acorda titlul de „Om Emerit” directorului artistic al Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet din Sankt Petersburg, Boris Eifman. Tot în acest an, Voronin i-a făcut „maeştri în arte” şi „oameni emeriţi” ai R. Moldova pe interpreţii ruşi Iosif Kobzon (prin decretul din 21 iunie), Nicolae Baskov (prin decretul din 27 aprilie) şi Svetlana Mareeva, solist-vocalist în Orchestra “Melodii Rossii” a Filarmonicii din or. Stupino, regiunea Moscova, Federaţia Rusă (decretul din 3 martie).
Anul 2007 este un record chiar şi pentru Voronin. Este pentru prima dată când acesta conferă ruşilor, într-un singur an, atâtea distincţii de stat.

Prima pagină

Culegătoarea de vise

autor: Irina Nechit

Cunoscuta interpretă din România, Paula Seling, a prezentat în seara zilei de Sf. Nicolae, stil nou, un spectacol la Filarmonica Naţională. A cântat colinde strămoşeşti, într-o manieră individuală, modernă. „Pentru mine relaţia cu Dumnezeu e foarte importantă”, a mărturisit cântăreaţa. Concertul cu participarea Paulei Seling a fost organizat de primăria municipiului Chişinău.Citeşte mai mult

comentarii: 1, vizualizāri: 366

Furt legalizat din banii publici

autor: Raisa LOZINSCHI, Mariana RAŢĂ

În timpul interimatului la conducerea primăriei Chişinău a primarilor Vasile Ursu şi Veaceslav Iordan în perioada anilor 2004 – 2006, bugetul municipal a fost „secat” de sute de milioane de lei. Banii au fost cheltuiţi pe proiecte comuniste realizate la indicaţia personală a preşedintelui Vladimir Voronin. Gradul de eficienţă a banilor investiţi este egal cu zero, în condiţiile în care actuala guvernare comunistă cu foştii lingăi de la primăria capitalei au lăsat municipiul să se înece în fecale la propriu.

Imediat ce la conducerea capitalei a venit tânărul liberal Dorin Chirtoacă, actuala putere n-a mai prevăzut niciun ban pentru investiţiile capitale în municipiul Chişinău. În schimb, în anii precedenţi, banii au curs gârlă în acest domeniu (numai pentru anul trecut aceasta alocase 250 milioane de lei – n.r.). Mai mult, cu ajutorul coaliţiei roş-oranj din fostul Consiliu Municipal Chişinău (CMC), şi bugetul municipal a fost golit de sute de milioane de lei în folosul proiectelor populiste comuniste realizate mai ales în campaniile electorale. Aceşti bani puteau fi redirecţionaţi la rezolvarea unor probleme mult mai stringente în Chişinău cum ar fi construcţia reţelelor de canalizare pe cele 123 (!) de străzi din capitală sau a reţelei de apeduct pe 20 de străzi lipsite de această utilitate. Astăzi, din cauza problemei respective, murdăria produsă de locuitorii acestor străzi se scurge direct pe câmp sau în râuri şi lacuri, inclusiv în „groapa” formată după secarea lacului „Valea Morilor”, iarăşi la indicaţia şefului statului

Ministrul Cozma nu înţelege:

„Care-i graba cu 25 decembrie?”

 

Autorităţile centrale nu interzic instalarea unui brad în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) până la 25 decembrie, a declarat ministrul Culturii şi Turismului, Artur Cozma. Totodată, Cozma a menţionat că autorităţile centrale sunt în căutarea unui brad „viu, mare, frumos, reprezentativ”, pe care să-l instaleze la sfârşitul lunii decembrie. „Care-i graba cu 25 decembrie?”, a întrebat Cozma când a fost rugat să precizeze dacă se vor încheia până atunci „căutările” guvernului. „Când îl vom găsi, ne vom gândi cum să-l deplasăm la Chişinău, cum să-l instalăm…”, a precizat oficialul.

Autorităţile capitalei s-au arătat îngrijorate la începutul săptămânii curente de faptul că autorităţile centrale nu doresc să sărbătorească Crăciunul pe stil nou şi că din această cauză la 25 decembrie în PMAN nu va fi instalat Pomul de Crăciun. Viceprimarul Ana Lucia Culev a declarat că s-au făcut avertizări ca niciun brad să nu fie instalat în PMAN. În caz contrar, cel ce va îndrăzni, „va fi luat cu poliţia”.

Edilul oraşului, Dorin Chirtoacă, a declarat că aşteaptă să se confirme aceste zvonuri, iar dacă se vor adeveri – „va căuta alte soluţii pentru ca Sărbătorile de iarnă să poată să înceapă mai degrabă decât pe 30 decembrie”. Totodată, primarul a menţionat că vrea să evite eventuale confruntări cu administraţia centrală pe subiectul în cauză şi să ajungă la un numitor comun.

 

(După Info-Prim Neo)

 

Cea mai plătită armată

Guvernarea ne minte pe banii noştri

 

 

Cetăţenii celei mai sărace ţări din Europa, R. Moldova, plătesc din gros, din propriul buzunar, pentru a fi minţiţi „cu televizorul”. Şi în 2008, la fel ca şi în anii precedenţi, în Bugetul de stat sunt prevăzute sume enorme – 51,5 mln. de lei – pentru finanţarea Companiei „Teleradio-Moldova”. N-am zice ba dacă această companie ar fi cu adevărat publică, adică în serviciul publicului, şi nu un instrument de manipulare şi intoxicare a opiniei publice, la cheremul guvernării comuniste.

Drept comparaţie – pentru întreaga Armată Naţională, în 2008, sunt prevăzute 27,9 mln. de lei, cam de două ori mai puţin decât pentru „mastodontul” din Dealul Schinoasei. Într-adevăr, la ce-i trebuie preşedintelui Voronin o Armată Naţională bine dotată într-un an preelectoral? Cine poate să atace cel mai sărac stat din Europa? Mai cu folos e o armată mediatică sătulă, gata „să mitralieze” la ordinul „de sus” tot felul de gogoşele pentru popor, injurii în adresa oponenţilor politici, avertizări belicoase pentru statele care i se bagă în treburile interne etc.

Poftele TRM depăşesc însă cele 51,5 mln. de lei. Noul „proiect de reorganizare” a companiei costă de vreo cinci ori mai mult. Preşedintele Consiliului de Observatori al TRM, Mariana Şlapac, a anunţat marţi că s-au şi făcut deja demersuri către autorităţile centrale cu scopul de a obţine finanţare pentru „reforme”, dând asigurări că „bani vor fi”. Păi cum să nu se înduioşeze şi să nu dezlege guvernarea punguţa fermecată a bugetului public când citeşte, bunăoară, în „proiectul de reorganizare” că „TV publică asigură în orice clipă realizarea şi programarea gratuită a declaraţiilor şi comunicatelor preşedinţiei, parlamentului şi guvernului, fără limită de durată”.

Credem că societatea civilă, dar şi partidele de opoziţie, ar avea ceva de spus. Nu înţelegem însă de ce tac. (A.Ţ.)

Eugen Doga în seria Academica

autor: I.N.

Editura „Ştiinţa” ne propune un nou volum din seria Academica, intitulat „Eugen Doga. Compozitor, Academician”, la elaborarea căruia au participat valoroşi oameni de ştiinţă, scriitori, jurnalişti. Partea I a cărţii conţine studii, sinteze şi articole semnate de acad. Gh. Duca („Cu drag şi prietenie despre Eugen Doga”), dr. hab. Vladimir Axionov („Tendinţe romantice şi neoromantice în muzica lui Eugen Doga”), dr. Tatiana Berezovicova („Cântecul liric în creaţia lui Eugen Doga”), dr. Elena Nagacevschi, dr. Vasile Chiseliţă, dr. Elfrida Koroliov, dr. hab. Ana-Maria Plămădeală. dr. Dumitru Olărescu.
În capitolul II, „Evocări”, putem citi o tulburătoare „Schiţă de portret al artistului pe culmile gloriei” (autor – Vlad Pohilă), materiale de Sveatoslav Belza, Ilia Urilov, prof. univ. Constantin Rusnac, eseul Luminiţei Dumbrăveanu „Gigantul cu suflet de copil”.
Emoţionează şi mărturisirile protagonistului „Cum am devenit muzician” din compartimentul Tablete, Cugetări, sunt foarte elocvente şi fotografiile reunite în compartimentul „O viaţă în imagini”. Foarte util pentru specialişti şi pentru amatorii muzicii compozitorului este Catalogul cronologic al creaţiei lui Eugen Doga, realizat de Zinaida Bădărău.
Cartea va fi lansată la 11 decembrie, ora 11.00, în incinta Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a R. Moldova.

Realităţi letone: dezvoltare economică şi fantome ale trecutului

autor: Mariana Ticolaz, Riga

Avansarea economică rapidă a Letoniei şi a celorlalte ţări baltice, pe lângă creşterile salariale şi dezvoltarea sectorului privat, a generat fenomenul inflaţiei, care a afectat aproape toate domeniile. Totuşi, Letonia nu abandonează ideea aderării la zona euro. În acelaşi timp, anii de aflare sub dominaţie sovietică au marcat destul de mult această ţară, care încă mai luptă cu unele fantome ale trecutului.

Locuiesc în capitala letonă de câteva luni. Am venit aici, deoarece am fost acceptată să fac un master cu bursă la Şcoala de Drept din Riga. Înainte de a veni în Letonia, priveam această ţară prin prisma „miracolului baltic”, fiind influenţată de articolele pozitive din presa noastră despre ea. Poate pentru că stau de ceva timp aici, am putut să văd şi alte aspecte ale realităţii de la faţa locului. În prezent, Letonia cunoaşte o dezvoltare economică fără precedent de la declararea independenţei. În acelaşi timp, societatea rămâne a fi una ostilă faţă de străini şi încă mai poartă în cârcă unele probleme din trecutul nu prea îndepărtat.

Explicaţii la poliţie de Ziua Unirii

autor: Raisa LOZINSCHI

O elevă în ultimul an de liceu a fost interogată de doi poliţişti în timpul orelor (!), pentru că a participat la o acţiune a filialei Partidului Liberal (PL) din Ungheni de comemorare a celor care au votat Unirea Basarabiei cu România acum 89 de ani. Un bătrânel de 90 de ani, participant şi el la acel eveniment, a fost intimidat de o doamnă care l-a urmărit până la gară, din aceeaşi cauză.

Adriana Dumitrache era luni la ore când directorul liceului a venit şi a luat-o la el în birou unde o aşteptau doi poliţişti. „Cei doi m-au întrebat ce-am făcut, de ce am mers acolo, cine m-a luat, cât mi s-a plătit. M-au pus să scriu explicaţie. Sunt membru al organizaţiei PL şi am comemorat strămoşii noştri care au înfăptuit Marea Unire. Totul a fost legal”, a declarat pentru JURNAL Adriana

La Chisinau a fost instalata o placa in memoria poetesei Lesea Ukrainka

10 decembrie 2007

Versiune pentru tipar

La Chisinau a fost instalata o placa in memoria marei poetese ucrainene Lesea Ukrainka, la initiativa asociatiei „Plai insorit.”Placa comemorativa a fost montata pe fatada bibliotecii de literatura ucraineana din Chisinau, care ii poarta numele autoarei. La festivitate a luat parte Ambasadorul Ucrainei in Republica Moldova Serghei Pirojcov,compozitorul Eugen Doga, seful directiei municipasle cultura Leonid Gorceac,alte personalitati de cultura.

Lesea Ukrainka a scris poezie, drame, a tradus din clasici cu renume. S-a stins de timpuriu in urma unei boli necrutatoare.

Biblioteca de literatura ucraineana s-a deschis in 1991 si satisface cererea populatiei de literatura in limba ucraineana, comunicare in limba materna. Anual aici sunt deserviti circa 4500 de cititori.

Info-Prim Neo

Detinatorii de patenta au iesit iar in strada

Detinatori de patenta din intreaga republica au protestat luni, 26 noiembrie, in scuarul Teatrului de Opera si Balet din Chisinau, solicitand abrogarea Legii 208, care interzice activitatea de intreprinzator in mai multe domenii pe baza de patenta.Acesta este al cincilea miting de protest la nivel national. Alte circa 90 au fost organizate in diferite localitati ale republicii pe parcursul unui an, a declarat presedintele Asociatiei Micului Business (AMB), Eugen Roscovan.

Potrivit sursei citate, Legea 208 lipseste de dreptul de munca peste 40 mii de oameni care nu se pot angaja in alta parte, pentru ca nici nu sunt locuri de munca si pentru ca, in marea lor majoritate, sunt persoane in etate.

Totodata, potrivit lui Roscovan, aceasta lege lipseste de sute de milioane lei bugetele locale si genereaza criminalitate si economie tenebra. „Este o lege antiumana si antisocial”, a mentionat presedintele AMB.

R. Moldova este cea mai saraca tara din Europa, cu cele mai mari preturi la produse. Culmea este ca se interzice comercializarea marfurilor ieftine, a mai spus Roscovan.

Detinatori de patenta din diferite localitati ale R. Moldova, de asemenea, s-au pronuntat pentru abrogarea sau instituirea unui moratoriu asupra legii respective.

Potrivit organizatorilor, la mitingul de protest din 26 noiembrie au participat circa cinci mii de oameni. Politia a declarat ca numarul protestatarilor a fost de circa o mie.